acallonàe, acallonài , vrb Definizione
essire coment'e nemos, de no èssere bonu a nudha
Sinonimi e contrari
adhodhoare,
ammannunnare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
hébéter
Inglese
to knock out
Spagnolo
ponerse chocho
Italiano
rincoglionire
Tedesco
verblöden.
aterrài , vrb: aterrare Definizione
betare o calare a terra, pònnere in terra (mescamente nau de màchinas chi si pesant a bolare in is aeras, candho ant acabbau su bólidu); nau in cobertantza, fàere a bregúngia a unu, o fintzes andhare in contràriu a unu de mala manera; umiliare, cunsiderare cun umilesa / andai, movirisí aterra aterra = bassos bassos, cuatos cuatos
Sinonimi e contrari
aterrighinare,
isterricrare,
isterrighinare,
istragorzare
/
afachilare
Frasi
sos ariopranos aterrant in s'arioportu ◊ un'ariopranu at aterradu in d-unu paris ◊ tui aterradí e no ti movast ca funt iscudendi de perda!
2.
no apo aterrau sa mama, ma apo difesu su fizu ◊ at fatu domandha a sos carabbineris, l’ant fatu àbbile, ma in su Comunu ant aterradu totu e no l’ant fatu partire
3.
ma chini si esaltat in supérbia at a èssiri umiliau e aterrau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
terrasser
Inglese
to knock down
Spagnolo
aterrizar
Italiano
atterrare
Tedesco
niederwerfen.
dubbài, dubbàre , vrb Definizione
tocare sa genna pedindho de intrare
Sinonimi e contrari
addobbai,
tochedhare,
tzocare
Frasi
apu dubbau a milla portas ◊ dubbant a tot'is portas ◊ dubbai ca s'at a aberri!
Traduzioni
Francese
frapper,
taper
Inglese
to knock
Spagnolo
tocar
Italiano
bussare
Tedesco
klopfen,
anklopfen.
foliài , vrb: fruliare,
fugliare,
fuliae,
-ai,
-are,
fulliai,
-are Definizione
imbolare, betare a un'ala, atesu, a terra calecuna cosa chi no serbit prus; lassare o lassàresi orrúere, o fàere orúere a terra; foedhandho de laores, batire o bogare frutu, giare resa / fugliare una cosa a cantu curret bratzu = atesu meda, cantu prus si podet
Sinonimi e contrari
bessai,
bocare,
frundhire,
ghetai,
imbolare,
iscavulai,
sciuliai 1,
strumpai
/
bundhare
| ctr.
allogae,
collire
Frasi
pigant su fiascu e nci dhu fóliant a su spirifundu de su mari ◊ fruliade sas falches, manigadores de pane e chibudha! (F.Sechi)◊ gighet bestes chi cherent fruliadas, totu mughedhu ◊ candho mi ant bidu betzu mi che ant fuliadu che un'istratzu ◊ sa carrada est fuliendi: tocat a ndi bogai unu pagu de binu ◊ portu unu tussi… seu sempri fuliendi!
2.
sa maladia l'at fulliau a terra ◊ no ti fúlies in terra ca t'imbrutas! ◊ sa mata ndi dh'at fulliara su bentu ◊ fulliau mi so in s'istoja a titillias de fritu
3.
suta de sa luna chi frúliat prata, mih s'istradone! ◊ innòi at a cresci trigu de fuliai a trinta! ◊ de issa s'innamorant sos piús pro chi sa gràscia fúliat a mojos (P.Mossa)
Traduzioni
Francese
jeter
Inglese
to throw away,
to knock down
Spagnolo
echar
Italiano
buttar via,
buttar giù
Tedesco
wegwerfen,
hinunterwerfen,
hinabwerfen.
irbatulàre , vrb: isbatulare Definizione
pigare e iscúdere a calecunu logu o cun calecuna cosa; pistare, catzigare
Sinonimi e contrari
abbanzare,
aciociai,
acorpai,
arropai,
isciúdere
Frasi
candho no la cheret intèndhere li cheret irbatuladu puru! ◊ at leadu unu cantu de fuste russu, totu nodosu, pro l'isbatulare ◊ l'aiant agatadu ischervijadu in s'oru de su tirighinu: su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ a s'isbàtula isbàtula, sa limba nostra la matratant e narant chi no giuat prus
2.
isbàtulant… pro disisperu, istradones de mundhu, andhantanos, a cheghentare dies a sole anzenu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
battre,
frapper
Inglese
to knock
Spagnolo
sacudir
Italiano
picchiare,
sbàttere
Tedesco
schlagen,
klopfen.
sderrinài , vrb: isterrinai*,
sterrinai,
stirrinai Definizione
betare a terra, crocare in terra, su si pònnere crocaos
Sinonimi e contrari
imbrossinare,
istèrrere,
isterricorjare,
isterrighinare,
sterrionai,
stragai
Frasi
candu ti ses puntu ses acabbau sderrinau in d-unu letu
Traduzioni
Francese
terrasser,
abattre,
s'étendre
Inglese
to knock down,
to lay (down),
to lie down
Spagnolo
derribar,
tumbar
Italiano
atterrare,
abbàttere,
stèndere a tèrra,
stèndersi
Tedesco
niederwerfen,
niederschlagen,
sich hinlegen.
tzochedhài, tzochedhàre , vrb: tochedhare* Definizione
fàere tzàcurru iscudendho, tocandho a atripadura, tocandho a cropu forte mescamente in is gennas pedindho de intrare
Sinonimi e contrari
dubbussare,
dumbulare,
sacai,
tochitae,
trochedhare,
tzacarrai,
tzocai
Frasi
pro su candhelarju depies tochedhare in sos portales ◊ fit peri sas giannas, tzochedhendhe ◊ ite cres, chi no sia andhadu deo puru tzochedhendhe in sas giannas anzenas?!
2.
babbu tzochedhat cun sa mazadorza iscutinendhe olia
Traduzioni
Francese
frapper,
taper
Inglese
to knock
Spagnolo
llamar,
tocar
Italiano
bussare
Tedesco
klopfen.